Modularea naturală a microbiotei intestinale la pacienții cu alergii alimentare.  Impactul Alergiplant 

Modularea naturală a microbiotei intestinale la pacienții cu alergii alimentare.  Impactul Alergiplant 

  Prof. Univ Dr Med, SciRes I Manole COJOCARU1,2, Maior Gheorghe GIURGIU3

 1Academia Oamenilor de Știință din România

 2Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de Medicina, Bucuresti, Romania

cojocaru.manole@gmail.com;  Telefon: +40 723 326 663

https://orcid.org/0000-0002-7192-7490

 Centrul Medical 3Deniplant-Aide Sante, Biomedicina, Bucuresti, Romania

deniplant@gmail.com;  Telefon: +40 744 827 881

https://orcid.org/0000-0002-5449-2712

 Context Disbioza sau dezechilibrul microbian, poate predispune indivizii la alergii, în timp ce un microbiom intestinal echilibrat, favorizează toleranța imună.  Mecanismele imunitare implicate în alergiile alimentare sunt complexe și se știe puțin despre posibilul rol al microbiotei intestinale în etiopatogenia alergiilor alimentare. 

 Obiective Alergiplant ar putea modula sistemul imunitar prin microbiota intestinală în alergiile alimentare.  Avansarea cunoștințelor despre microbiomul intestinal și funcția acestuia în modularea cursului alergiilor alimentare ar putea duce la noi strategii terapeutice.

 Materiale și metode Evaluarea pacienților s-a bazat pe istoric și examen fizic.  Am investigat efectul Alergiplant la pacienții cu alergii alimentare.

 Rezultate Factorii de mediu, cum ar fi urbanizarea, poluarea și obiceiurile alimentare, de asemenea, contribuie în mod semnificativ la riscul de alergii alimentare.  Nu este clar dacă modificarea microbiotei în alergiile alimentare este un rezultat al defectului barierei intestinale sau cauza disfuncției și inflamației barierei intestinale.  Manipularea microbiotei intestinale ca metodă de modificare a atopiei poate fi încercată în multe moduri, inclusiv evitarea anumitor alimente, suplimentarea cu probiotice și prebiotice, optimizarea aportului de nutrienți, minimizarea stresului, terapia antimicrobiană, corectarea și prevenirea acidității stomacale scăzute și transplantul de microbiotă fecală. 

 Concluzie Microbiota rezidentă este importantă în menținerea integrității structurale și funcționale a intestinului și în reglarea sistemului imunitar.  A existat o creștere a permeabilității intestinale raportată la pacienții cu alergii alimentare și o reducere a diversității microbiomului intestinal.  Modificarea microbiomului intestinal prin aplicarea Alergiplant în primii ani poate fi o opțiune preventivă și terapeutică în grupurile cu risc ridicat.

 Cuvinte cheie: alergii alimentare, interacțiune gazdă-microbiom, reglare imună, Alergiplant

Reacțiile adverse la alimente sunt extrem de frecvente și, în general, sunt atribuite alergiei sau intolerantei alimentare.

 Cu toate acestea, manifestările clinice de diferite grade de severitate legate de ingestia de alimente pot apărea ca urmare a unui număr de tulburări, dintre care doar unele pot fi definite ca alergice, implicând un mecanism imunitar (1).  

 Alergia alimentară (FA) este definită ca „un efect negativ asupra sănătății care decurge dintr-un răspuns imun specific care apare reproductibil la expunerea la un anumit aliment”, conform unui raport din 2010 al grupului de experți susținut de Institutul Național de Alergie și Boli Infecțioase.  Prevalența alergiilor alimentare a crescut la nivel mondial în ultimele decenii (2,3).  

 Alergia alimentară este o problemă clinică și de sănătate publică care afectează până la 10% dintre copiii din lume și 4% dintre adulți, prin urmare afecțiunea este foarte răspândită la nivelul intestinului.

microbiota având roluri distincte.  Această revizuire evidențiază progresele recente în înțelegerea noastră a rolului microbiotei intestinale în dezvoltarea alergiei alimentare (4,5).

 Alergiile alimentare se manifestă într-o varietate de afecțiuni clinice în tractul gastrointestinal, piele și plămâni, cea mai dramatică și uneori fatală manifestare fiind șocul anafilactic.   

 În ultimii ani, a existat un interes din ce în ce mai mare pentru modul în care dereglarea comunităților microbiene rezidente (adică disbioza) poate fi asociată cu riscul de alergie alimentară (6). 

 Alergia alimentară este asociată cu modificări ale microbiotei intestinale sau disbioză timpurie, care pot fi predictive pentru persistența bolii versus dobândirea toleranței (7).

  Disbioza intestinală precede probabil dezvoltarea alergiei alimentare, iar momentul unei astfel de disbioze este critic.  Microbiota intestinală poate afecta susceptibilitatea la alergii alimentare prin modularea imunității de tip 2, influențând dezvoltarea și toleranța imună, reglarea populațiilor de bazofile și promovarea funcției de barieră intestinală (8). 

 Microbiota intestinală poate afecta susceptibilitatea la alergii alimentare prin modularea imunității de tip 2, influențând dezvoltarea și toleranța imunității, reglarea populațiilor de bazofile și promovarea funcției de barieră intestinală. 

 Aici, am rezumat cele mai recente dovezi cu privire la profilurile și funcțiile microbiotei intestinale asociate cu alergia alimentară, mecanismele de toleranță orală și strategiile terapeutice vizate de microbiota intestinală pentru alergia alimentară. 

  Dovezile tot mai mari au arătat că o microbiotă intestinală sănătoasă contribuie la protejarea împotriva alergiilor alimentare, în timp ce perturbarea homeostazei intestinale (disbioza) afectează toleranța orală și conferă susceptibilitate la alergii alimentare (9,10).   

  Metaboliții produși de microbiota intestinală, cum ar fi acizii grași cu lanț scurt, metaboliții triptofanului și acizii biliari secundari, au efecte favorabile asupra alergiei alimentare (11-13).      În ultimii ani, studiile ulterioare au arătat că acizii grași cu lanț scurt exercită efecte protectoare multiple împotriva alergiilor alimentare.    

 Legătura dintre microbiotă și protecția împotriva alergiilor alimentare nu este bine înțeleasă. 

 Cercetări recente dezvăluie că prevalența în creștere a alergiilor alimentare se datorează parțial modificărilor microbiomului comensal (14).  

  Înțelegerea noastră despre alergia alimentară a fost avansată nu numai prin studiile microbiomului, ci și prin descoperirile din asociere la nivel de genom, transcriptom, epigenom și studii metabolomice ale alergiei alimentare.  

 Prin avansarea cercetării asupra microbiomului în alergiile alimentare, ne putem îmbunătăți înțelegerea alergiei alimentare și putem obține noi abordări pentru prevenirea și terapia acesteia (15).

Fig. 1 Mecanisme prin care microbiota intestinală poate afecta susceptibilitatea la alergii alimentare (8)

 Am făcut progrese semnificative în înțelegerea compoziției și funcției microbiotei intestinale în FA, datorită progreselor în tehnologiile de secvențiere a ADN-ului genomic.   Creșterea prevalenței alergiilor alimentare în ultimele decenii a concentrat atențoia asupra factorilor care pot afecta dezvoltarea bolii, în special microbiota intestinală.  Prin avansarea cercetării asupra microbiomului în alergiile alimentare, ne putem îmbunătăți înțelegerea alergiei alimentare și putem obține noi abordări pentru prevenirea și terapia acesteia.

 Cauza alergiei alimentare implică abaterea de la o stare implicită de toleranță imunitară, care este probabil determinată de expunerea la antigen, microbiota comensală și interacțiunile acestora (16). 

 Metaboliții produși de microbiota intestinală, cum ar fi SCFA, metaboliții triptofanului și acizii biliari secundari, au efecte favorabile asupra FA.  Produsele secundare primare ale fermentației bacteriilor comensale a carbohidraților complecși și nedigerabili, cum ar fi fibrele alimentare, sunt acizii grași cu lanț scurt, care includ acetat, propionat și butirat.  Alergia alimentară este cauzată de pierderea toleranței specifice alimentelor, o reacție imună fiziologică la antigenele alimentare ingerate care au fost modificate de microbiota intestinală (17).

Fig. 2 Modalități potențiale pentru manipularea microbiomului intestinal (8)

 Dovezile tot mai mari susțin un rol pentru microbiomul intestinal în patogeneza și cursul alergiei alimentare.  Alergiile alimentare sunt împărțite în 2 categorii principale: alergii alimentare mediate de IgE și non-IgE.  Alergiile mediate de IgE sunt cele mai bine cercetate și documentate.  Alergiile alimentare mediate de IgE și non-mediate de IgE reprezintă o provocare semnificativă și în creștere pentru sistemul global de asistență medicală (18). 

 Cercetări recente dezvăluie că prevalența în creștere a alergiilor alimentare (FA) se datorează în parte modificărilor microbiomului comensal.  Dezechilibrele raportului Th2/Th1 și Th17/Th1 provoacă alergii alimentare.  Alergia alimentară este modulată de microbiota intestinală.  Alergiile alimentare reflectă o stare de hipersensibilitate indusă de alergenii alimentari.  Cu toate acestea, relațiile cauzale dintre microbiota intestinală și alergia alimentară au indicat modul în care alergiile alimentare sunt reglementate de microbiota intestinală.  

  Stimularea celulelor Treg este principalul mecanism de control al toleranței imune la antigenele dietetice.  În schimb, FA se prezintă ca o hipersensibilitate rapidă în care anticorpii IgE specifici pentru alergenii alimentari atașați la bazofile și mastocite provoacă eliberarea de mediatori activi fiziologic care provoacă simptome de alergie.  Stimularea celulelor T helper 2 (Th2) specifice alergenului este mecanismul imunologic de bază.  Interacțiunea dintre celulele imunitare și microbiota intestinală ajută la menținerea echilibrului dintre toleranța imună și FA.  Rolul microbiomului comensal în promovarea toleranței și legătura dintre disbioza intestinală și FA sunt acum clarificate.  Cercetările au demonstrat că diversitatea, compoziția, anumite specii și metaboliții microbiotei intestinale pot afecta în mod semnificativ maturarea răspunsurilor imune la antigenele dietetice (19) 

 Compoziția dietei este, de asemenea, un factor cheie care afectează microbiota intestinală.  Microbiomul intestinal joacă probabil un rol în patogeneza și cursul alergiei alimentare.  Persoanele cu alergii alimentare au microbiomi intestinali diferiți în comparație cu martorii sănătoși.

 Dezechilibrele din ecosistemul microbian intestinal preced dezvoltarea alergiei alimentare, iar momentul unei astfel de disbioze este un factor cheie (20,21). 

 Studiile la oameni au arătat că, în comparație cu martorii sănătoși, indivizii au microbiomi intestinali distincti în timpul debutului și progresiei alergiei alimentare.   Cercetări recente

dezvăluie că prevalența în creștere a alergiilor alimentare se datorează parțial modificărilor microbiomului comensal. 

 Studiile mecaniciste au stabilit că microbiota intestinală poate afecta creșterea toleranței imune la antigenele alimentare prin modificarea diferențierii de reglare a celulelor T, reglarea populațiilor de bazofile și îmbunătățirea funcției de barieră intestinală (22,23). 

 Noi abordări terapeutice și preventive pentru modificarea microbiotei intestinale folosind ajustări ale dietei, probiotice, prebiotice, sibiotice, postbiotice, transplant de microbiotă fecală (24-26).

 În plus, ne-am concentrat pe rolul potențial al microbiotei intestinale ca țintă pentru strategii inovatoare împotriva alergiilor alimentare.

Ceaiul Alergiplant este un imunomodulator natural al microbiotei intestinale si ale pielii. 

 Modulează sistemul imunitar prin creșterea reacțiilor naturale de apărare și autovindecare.  Reglează metabolismul celular, previne formarea mastocitelor sau eliberarea histaminei, reduce nivelul de inflamație care însoțește reacția alergică.   Eliminarea disbiozei microbiotei intestinale poate preveni și elimina complicațiile cauzate de alergiile alimentare. 

 Contine plante medicinale cultivate si flora spontana, muguri de pomi fructiferi. 

 Concluzie

 Disbioza intestinală precede probabil dezvoltarea alergiei alimentare, iar momentul unei astfel de disbioze este critic.  Microbiota intestinală asociată cu alergiile alimentare individuale poate fi distinctă.  Alergiplant este primul studiu, din cunoștințele noastre, care arată modificarea compoziției microbiotei intestinale la pacienții cu alergii alimentare.  Rezultatele noastre au demonstrat că compoziția microbiană a fost semnificativ diferită între pacienții cu alergii alimentare și persoana sănătoasă, ceea ce poate fi motivul care a condus la diferitele rezultate ale tratamentului cu probiotice.  Acest studiu sugerează că tulburările în compoziția microbiomului intestinal și metaboliți și diafonia sau interacțiunea acestora pot participa la patogeneza alergiilor alimentare.  Prin avansarea cercetării asupra microbiomului în alergiile alimentare, ne putem îmbunătăți înțelegerea alergiei alimentare și putem obține noi abordări pentru prevenirea și terapia acesteia.