Asociația Cercul Farmaciștilor din București Cursul 2 Terapii complementare 27 mai 2023

SĂNĂTATEA DEPINDE DE MICROBIOMUL UMAN

Maior (r) Gheorghe Giurgiu

Centrul de Biomedicină Deniplant-Aide Sante, București

deniplant@gmail.com;  Tel: +40744827881
https://orcid.org/0000-0002-5449-2712

Microbiomul intestinal poate fi considerat un organ în sine și joacă un rol important în sănătatea și fericirea omului.

Echilibrul microbiotei intestinale afectează aproape toate aspectele sănătății.

O definiţie complexă a microbiotei sănătoase are în vedere atât compoziţia, funcţia, dinamica, dar şi ecologia sistemică

Microbiota intestinală ajută la dezvoltarea sistemului imun, prin efect asupra țesutului limfoid asociat intestinului.

În starea de eubioză, microbiota împiedică şi distruge înmulţirea bacteriilor patogene, în mod diferit faţă de tratamentul farmaceutic, care distruge atât patogenul, cât şi bariera protectivă intestinală.

Dezechilibrul balanței dintre Bacteroides și Firmicutes în favoarea Firmicutes modifică glicolizarea mucinei și favorizeaza creșterea în greutate.

Microbiomul intestinal, comunitatea microbilor care trăiesc în tractul intestinal, a devenit din ce în ce mai interesant pentru cercetători în ultimii ani.

 Microbiomul îl moștenim de la microbiota vaginală a mamei, cu condiția să existe o naștere naturală.

 Majoritatea mamelor nu sunt informate că prin nașterea naturală se transmit copilului componentele unui organ la fel de important ca și creierul: Microbiomul

Sarcina ar trebui pregătită cu mare atenție astăzi din punct de vedere nutrițional, căci carențele minerale (magneziu, sodiu, siliciu) duc la nașteri premature .

 Nașterea prin cezariană, asociată cu alăptarea de scurtă durată, poate priva noul născut de o bună parte din sinteza de enzime, vitamine, neurotransmițători, etc.

Progresele în tehnologiile de secvențiere a genomului și analiza metagenomică (studiu genetic al genomului prelevat direct din probe de mediu) a permis oamenilor de știință să studieze genomul tuturor microbilor noștri.

Microbiomul uman are aproximativ 100 trilioane de microbi care  trăiesc pe piele, gură, cavități nazale și vaginale, dar cea mai mare parte trăiește în intestin.

Fiecare zonă a corpului prezintă un mediu specific care se adresează anumitor populații și specii de microbi producând un microbiom unic.

Ca o comparație, microbiomul deține 3,3 milioane de gene unice (care codifică proteine), în timp ce întregul genom uman are aproximativ 23.000 de gene.

La naștere tubul digestiv uman este steril, prima colonizare realizându-se la naștere și la prima alimentație. În evoluție, însă, compoziția microbiomului se modifică, fiind influențată de vârstă, sex, statusul imun, dar și de factori de mediu.

După aproximativ primii 2 ani de viață, microbiomul devine relativ stabil, pentru ca la adult acesta să aibă o stabilitate mare în timp. Fiecare individ are o comunitate bacteriană unică.

Microbiomul fiecăruia dintre noi este influențat de factori genetici și factori externi.

Factorii externi, precum dieta și antibioticele, pot modifica microbiomul.

Se presupune că există o strânsă relație dintre modificările din compoziția microbiomului și  apariția multor boli.

Un echilibru sănătos între organism și microbiotă conduce la buna funcționare metabolică și imună și previne îmbolnăvirile. La polul opus, dezechilibrul microbian (disbioza) este corelată cu stări patologice.

Microbiota umană este un ecosistem de microorganisme comensale, simbiotice și patogene care depășesc genele gazdei lor de peste 100 de ori. 

Colonul se poate menține sănătos cu 85% probiotice (microbiota de fermentație) și 15% agenți patogeni (microbiota de putrefacție). Sănătatea noastră depinde de echilibrul dintre aceste două tipuri de bacterii.

Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate totul este nimic

Rolul potențial al microbiotei intestinale în influențarea funcțiilor creierului

Evaluarea microbiotei intestinale

Microbiota colonului reprezintă totalitatea bacteriilor rezidente în intestin și care au o relație simbiotică cu organismul.

Microbiota nativă, rezidenta, este dobândită în primul an de viață și este o combinație unică pentru fiecare individ, precum amprenta digitală.

Microbiota tranzitorie colonizează intermitent intestinul și este formată din microorganisme potențial patogene și nepatogene.

O diversitate mică este considerată un marker al disbiozei în tractul intestinal și a fost întâlnit în boli autoimune,

Microbiota colonului și rolul în starea de sănătate și boală

Microbiota colonului joacă un rol esențial în sănătatea organismului prin participarea la realizarea unor funcții importante, precum prevenirea proliferării microorganismelor patogene, îmbunătățirea funcției celulelor intestinale, întărirea sistemului imun, sintetizarea unor vitamine, stimularea mișcărilor musculaturii intestinale pentru asigurarea tranzitului și reducerea senzațiilor neplăcute de disconfort și balonare, evitarea proceselor inflamatorii intestinale.

Bacteriile care intră în compoziția microbiotei colonului pot fi împărțite în mai multe grupe după funcție:

Microbiota imunomodulatoare: reglează funcționarea sistemului imun intestinal

Microbiota protectoare: previne colonizarea cu bacterii patogene

Microbiota muconutritivă: menține integritatea mucoasei intestinale

Microbiota proteolitică: este benefică în cantitate redusă, dar nocivă în cantitate mare

Drojdii: au rol benefic minor, sunt nocive când formează micelii 

Disbioza intestinală  determină simptome

Modificările calitative și cantitative ale microbiotei colonului, ale activității sale metabolice și ale distribuției acesteia poartă numele de disbioza intestinală.

Acest dezechilibru este implicat in apariția unor tulburări digestive (boli inflamatorii intestinale, patologii biliare, maldigestie, etc.), dar și a unor boli sistemice precum obezitate, sindrom metabolic, boli cardiovasculare și vasculare periferice, astm bronșic și atopii, tulburări neurologice, alterarea capacității de metabolizare a unor medicamente.

Intestinul uman este colonizat de bacterii (peste 1.000 de specii), care formează un ecosistem stabil.

O mică parte din aceste bacterii colonizatoare au și importanță terapeutică.

Studiul funcțional al microbiotei intestinale 

Cu ajutorul unor tehnici speciale, dintr-o probă de scaun pot fi cuantificate bacteriile importante din intestin, pot fi evaluate cauzele tulburărilor care pot duce la inflamații intestinale, precum și statusul imun protector, integritatea mucoasei și pH-ul mediului intestinal.

Microbiomul, pe de altă parte, desemnează totalitatea elementelor genetice ale microbilor și interacțiunile acestora într-un mediu. Microbiomul este un ecosistem vast ce conține milioane de gene în comparație cu genomul uman,tocmai datorită acestui fapt este considerat „al doilea genom uman”, experții susținând că fiecare dintre noi are microbiomul său, la fel ca amprenta digitală.

Grupe de microorganisme relevante pentru abordare terapeutică:

Microbiota imunomodulatoare

Microbiota protectoare

Microbiota muconutritivă

Microbiota proteolitică

Drojdii și fungi

Funcţiile metabolice se referă la capacitatea microbiotei de a produce metaboliţi rezultaţi în urma fermentaţiei bacteriene.

Funcţii structurale au rolul în a preveni apoptoza celulelor epiteliale prin producerea proteinelor solubile.

Activitatea protectivă a microbiomului intestinal se referă în special la lupta cu patogenii, prin producţia de substanţe capabile să inactiveze invadatorii, prin modificările de pH intestinal şi prin menţinerea integrităţii mucoasei intestinale.

Alterarea microbiotei rezidente normale

are efecte nocive asupra sănătății

Indicații

  Studiul funcțional al microbiotei colonului este indicat în special:

Persoanelor care vor să acționeze pentru protejarea sănătății lor Persoanelor care suferă de oboseală cronică Pacienților cu boli digestive Pacienților cu boli sistemice inflamatoare sau autoimune

Pacienților cu alte boli cronice sistemice care pot fi în legătură cu disbioza intestinală

Microbiomul uman și starea de boală

Relația dintre modificările din compoziția microbiomului și patogeniabolii este deocamdată incertă. Provocarea este să se identifice dacă dezechilibrul microbian este asociat cu boala, denumită uneori „disbioză”, și capacitatea de a distinge între cauză și efect.

O simplă intervenție cum este modificarea dietei poate conduce la modificări ale stării de sănătate. 

Microbiomul este un mediu dinamic în care numărul bacteriilor se poate mări sau poate scădea zilnic, săptămânal și lunar. Acest flux depinde de alimentația noastră, de medicație, de activitatea fizică și de alte expuneri la mediul înconjurător. 

Recomandări generale

Întrerupeți tratamentul cu corticoizi, antibiotice și antihistaminice cu 20 de zile înainte de recoltarea probei.

Dacă sunteți în timpul unei cure de radioterapie sau chimioterapie, vă recomandăm să așteptați 4 săptămâni după terminarea curei pentru recoltarea probei.

Proba biologică se recoltează într-un recipient special care este pus la dispoziție în laborator.

Se va completa un formular special de solicitare de analize care va însoți proba biologică.

Microbiomul intestinal și relația sa cu sănătatea și bolile au fost supuse unor cercetări extinse, iar microbiomul intestinal s-a dovedit a fi implicat în menținerea metabolismului uman, nutriției, fiziologiei, funcției imune și sănătății mintale.

Dieta occidentală favorizează trecerea către un profil proteolitic care duce la disbioză.

Dietele de tip mediteranean (pește, fructe de mare, ulei de măsline, legume, fructe) generează o microbiotă intestinală bogată în lactobacili și bifidobacterii.

Persoanele ale căror diete constau în mai multe plante și pești aveau niveluri mai ridicate de bacterii sănătoase, cu efecte antiinflamatoare.

Până în prezent, administrarea de probiotice și modificarea microbiomului intestinal prin dietă au avut, totuși, un succes limitat în îmbunătățirea stării pacienților și un efect redus asupra inflamației sistemice.

Există tot mai multe cercetări care menționează că persoanele cu poliartrită reumatoidă prezintă modificări specifice în microbiomul din mediul oral și intestinal.

Două studii recente conduse de dr. Veena Taneja de la Department of Immunology and Division of Rheumatology at Mayo Clinic in Rochester (SUA) pun în lumină rolul microbiomului intestinal la persoanele care suferă de poliartrită reumatoidă și propun o abordare terapeutică alternativă a bolii cu ajutorul modificărilor microbiomului.

Microbiomul intestinal a pacienților cu poliartrită reumatoidă prezenta o scădere importantă a diversității odată cu înaintarea bolii și creșterea nivelului de autoanticorpi.

La copii, cea mai comună formă de artrită cronică este numită artrită idiopatică juvenilă, iar dovezile recente sugerează că microbiomul poate influența această boală.

Încă ne lipsesc numeroase date cu privire la felul în care trebuie să fie microbiomul unei persoane sănatoase. 

Cu toate acestea, specialiștii susțin că este nevoie de cercetări suplimentare cu privire la mecanismele prin care microbiomul intestinal ar putea contribui la inflamație și activitatea funcției imune.

 Este important ca orice schimbare în alimentație să fie realizată treptat astfel încât microbiota intestinală să aibă timp să se adapteze.

Ameliorarea poliartritei reumatoide prin manipularea microbiomului intestinal reprezintă un nou domeniu de cercetare, care ar putea oferi opțiuni terapeutice suplimentare pentru persoanele care suferă de această afecțiune.

Există interacțiuni interesante și puțin explorate între organismul-gazdă și microbiotă, însă dieta joacă un rol esențial în modularea acesteia. 

Microbiomul uman deține funcții importante ceea ce îl face un organ esențial, fără de care nu am putea funcționa optim. 

Poluarea, refrigerarea alimentelor, creșterea gradului de igienă, scăderea infecților cu germeni patogeni, creșterea consumului de grăsimi, de carne și scăderea consumului de fructe, vegetale și fibre, sunt factori care au influențat microbiomul în ultimele decenii

Specialiștii recomandă o dietă care constă în principal dinlegume, pește, nuci și leguminoase.

1)Să mănânci la ore fixe

2)Să mănânci atât cât este necesar

3)Să bei apă cu 30 de minute înainte de masă

4)Să servești puțină sare neiodată

5)Să mesteci alimentele până devin pastă

6)Să furnizezi alimente hidratate 

Domenii viitoare de cercetare

Microbiomul este un mediu dinamic viu în care abundența relativă a speciilor poate fluctua zilnic, săptămânal și lunar, în funcție de dietă, medicamente, exerciții fizice și o serie de alte expuneri la mediu.

Cu toate acestea, oamenii de știință sunt încă în stadiile incipiente de înțelegere a rolului larg al microbiomului în sănătate și amploarea problemelor care pot apărea dintr-o întrerupere a interacțiunilor normale dintre microbiom și gazda acestuia.

Tehnicile de analiză prin secvențiere meta-transcriptomică și utilizarea inteligenței artificiale o să permită în câțiva ani să avem recomandări dietetice în funcție de profilul bacterian, fungic, viral al fiecărui individ în parte.

Tratamentul împotriva Helicobacter pylori implică administrarea unor antibiotice și implicit afectarea microbiotei  intestinale, din acest motiv tratamentul trebuie să fie efectuat doar în cazul persoanelor simptomatice și nu în cazul purtătorilor sănătoși.

Cu 2400 de ani in urma, Hipocrate spunea „Toate bolil pornesc din intestin ” Parafrazandu-l, noi astazi spunem: „Atentie ce mananci, ca singur te imbolnavesti”

Pentru a evita acest lucru am creat Neuroimunomodulatorul natural care avand in compozitia sa aminoacizi,, vitamine, minerale si enzime naturale, contribuie la vindecarea disbiozei microbiotei intestinale si prin aceasta prevenirea si vindecarea afectiunilor autoimune, metabolice si neurologice  produse de aceasta.

Administrare: Se iau doua doze pe zi (dimineata si seara), pana cand sunt primele semne ca organismul a raspuns pozitiv, apoi cate o doza pe zi dimineata dupa micul dejun. Dupa terminarea dozelor, faceti o pauza de 5 zile si apoi puteti relua cu cate o doza pe zi. Intreruperea definitive a administrarii se va face treptat, cu o doza la 2-3 zile(luni, miercuri, vineri), timp de 60 zile. Daca nu puteti inghiti capsula, puneti continutul ei in lingurita si inghititi cu apa. Nu depasiti doza zilnica recomandata

Durata tratamentului: In raport cu evolutia bolii {2-6 luni}

Contraindicatii: Nu sunt.

Reactii adverse: Nu au aparut la folosinta indelungata.

Termen de valabilitate: 2 ani  Verificati data pe prospect; se pastreaza la intuneric si temperatura constanta

Alte precizari: Poate fi folosit in paralel cu alte remedii naturale Deniplant sau cu medicatia alopata stabilita de medicul curant.

Concluzie

Microbiomul intestinal este în simbioză cu organismul uman, având funcții multiple, necunoscute complet încă, fiind considerat în practica medicală ca un „organ” deseori uitat.

Studiile recente au sugerat că microbiomul uman intestinal prezintă un rol important în diminuarea riscului mai multor boli cronice, inclusiv boli metabolice, neuroendocrine, autoimune și cancer.

Înțelegerea cauzelor dezechilibrului microbiotei intestinale precum și capacitatea de menținere a unei proporții favorabile de microorganisme benefice va fi un obiectiv pentru dezvoltarea de noi intervenții terapeutice.

Bibliografie

Dugas LR, Lie L, Plange-Rhule J, et al. Gut microbiota, short chain fatty acids, and obesity across the epidemiologic transition: the METS-Microbiome study protocol. BMC Public Health. 2018 ;18(1):978.

Singh RK, Chang H-W, Yan D, et al. Influence of diet on the gut microbiome and implications for human health. J Transl Med [Internet]. 2017 Cresci GAM, Izzo K Gut Microbiome. Adult Short Bowel Syndrome, 2019;

Shreiner AB, Kao JY, Young VB. The gut microbiome in health and in disease. Curr Opin Gastroenterol. 2015;31(1):69–75.

Valdes AM, Walter J, Segal E, et al. Role of the gut microbiota in nutrition and health. BMJ. 2018;361:k2179.

Chua KJ, Kwok WC, Aggarwal N, et al. Designer probiotics for the prevention and treatment of human diseases. Curr Opin Chem Biol 2017;40: 8-16.